vineri, 28 iunie 2013

Povestea lui Auguste (si-a mea)



Știi povestea lui Auguste, cel care trăia într-un sătuc aflat pe fundul unei vai amenințate mereu de ape? Autoritățile au decis evacuarea sătenilor, punându-le la dispoziție autobuze și camioane pentru a putea lua cu ei tot ce considera ca trebuie salvat. Auguste refuza sa plece si le spune salvatorilor: "Cred in Dumnezeu si Dumnezeu ma va salva."
Apa începe sa urce, obligându-l pe Auguste sa se refugieze la etajul casei sale. Salvatorii s-au întors după el într-o barca cu motor. In continuare refuza sa plece, explicându-le ca nu risca nimic deoarece crede ca Dumnezeu nu-l va abandona.
Apa urca atât de mult încât Auguste ajunge pe acoperișul casei. Un elicopter vine sa-l salveze, dar refuza sa-și abandoneze cuibul susținând ca Dumnezeu il va salva.
Auguste se îneacă.
Ajunge in cer si, furios, ii cere socoteala lui Dumnezeu: "Eu, care am crezut mereu in Tine si Te-am slăvit, cum ai putut sa ma abandonezi?"
"Sa te abandonez?" striga Dumnezeu supărat. "Dar cine ti-a trimis autobuzul, barca si elicopterul?"




sâmbătă, 15 iunie 2013

"Daca intrebi o musca: "Sunt flori in latura aceasta?" -, ea iti va spune: "Nu stiu. Ci stiu numai ca acolo jos, in groapa, sunt cutii de conserve, gunoaie, necuratii", si iti va insira toate murdariile pe care a stat. Dar daca vei intreba o albina: "Ai vazut vreo necuratie in latura aceasta?" -, ea iti va spune: "Necuratie? Nu, nu am vazut nicaieri. Aici locul este plin de flori bine mirositoare" - si iti va enumera o gramada de flori de gradina si salbatice. Vezi, musca stie numai unde exista gunoaie, in timp ce albina stie ca acolo este un crin, mai departe o zambila... Dupa cum mi-am dat seama, unii oameni seamana cu albina, altii cu musca. Cei care seamana cu musca, in orice situatie, cauta sa afle ce rau exista si se preocupa de el; nu vad nicaieri nici un bine. Cei care seamana cu albina, afla peste tot orice bine exista. Omul stricat, stricat gandeste, pe toate le interpreteaza de-a stanga si le vede anapoda. In timp ce acela ce are ganduri bune, orice ar vedea, orice ii vei spune, isi va pune in minte gandul cel bun. " 

Parintele Paisie Aghioritul

sâmbătă, 8 iunie 2013

Cred!





Cateodata simt ca imi pierd credinta. Ma indepartez de Dumnezeu si de sperantele mele. In zilele cand speranta revine, ma rog in gand si linistea ma cuprinde. Zambesc. Incep sa iert, sa scot din amintire tot ce mi-a facut rau candva. E o senzatie frumoasa, ca o camera calduroasa intr-o zi geroasa de iarna. Ma asez in fata focului si separ momentele frumoase de cele urate. Atunci simt cat de mult iubesc oamenii, oamenii frumosi din viata mea! Imi dau seama cat inseamna ei pentru mine si ce-as fi eu fara ei, fiecare in parte... Imi doresc sa fiu mai buna, mai curata, sa nu mai fiu egoista, sa ma multumesc cu putinul pe care il am, sa fiu un om bun, asa, ca mama. Nu reusesc. Frumusetea credintei mele persista putin. Imediat ce mi se strecoara indoiala in suflet, camera se raceste. Imi amintesc cat de mult m-au ranit unii oameni. Imi amintesc cat am plans, cat am urlat!!! Imi amintesc cat i-am facut sa sufere pe cei din jurul meu, din cauza durerii mele...

Si-atunci ma razvratesc iar!!! Ma cert cu mine si cu Dumnezeu! II cer socoteala pentru toate nedreptatile de pe lumea asta! Nu ma mai rog, nu mai sper, nu mai vreau sa fiu buna! Nu mai vreau sa iert si sa uit, ba din contra. Vreau sa tin in mana o hartiuta cu toti datornicii si sa-i tai de pe lista in momentul in care reusesc sa ma razbun. 

Cu toate astea, razbunarea nu ma incalzeste cu nimic. Doar credinta mea reuseste asta. Nu razbunarea ma face sa zambesc si sa ma bucur, ci credinta. 

Cred ca intr-o buna zi o sa intalnesc un om care sa ma aprecieze si sa ma iubeasca pentru ceea ce sunt. 
Cred ca am puterea sa depasesc toate obstacolele vietii alaturi de familia si de prietenii mei.
Cred ca raspunsurile pe care le caut sunt in interiorul meu si le pot afla numai acceptand adevarurile care ma dor. 
Cred ca oamenii care m-am parasit, au facut-o spre binele meu si al lor.
Cred ca intr-o zi tot ceea ce azi imi pricinuieste suferinta o sa ma intareasca si o sa ma ajute pe viitor sa fiu mai buna. 
Cred ca oamenii dragi mie care au plecat din lumea asta, au ajuns intr-un loc frumos si de acolo ma vegheaza si imi indruma pasii.
Cred ca toate lucrurile bune, dar si cele rele, vor primi rasplata pe masura. 

Cred si sper intr-o lume mai buna!