joi, 3 iulie 2014

TATI

Poate sunt o fiică denaturată când îmi amintesc cu bucurie de tatăl meu. Nu plâng mereu, nu mi-e greu să vorbesc despre el. Ba din contră. De multe ori simt că e lângă noi, că n-a plecat nicio clipă. Nu plâng pentru că știu că nu i-ar fi plăcut. Când merg la cimitir nu pot decât să zâmbesc. El era un om tare vesel, glumea tot timpul și făcea haz de necaz. Deci de la el am moștenit temperamentul ăsta vulcanic, cu bune și rele.
Au trecut 6 ani de când nu mai e cu noi și totuși parcă e tot aici. Îmi răsună în minte râsul lui colorat și vocea glumeață. Tot timpul era pus pe șotii. De ziua cumnatei lui, îi ducea mereu câte-o creangă uscată, îi ura La mulți ani și apoi scotea de la spate și un trandafir frumos.
Eu eram "băiatul" lui. Mă striga Dan, nu Dana. Mă lua cu el peste tot. Când ne-am făcut mai mari și vedea că stăm mai mult cu mama, că îi povestim tot ce facem, era gelos și ne certa, zicea că avem secrete fată de el.
Vara ne scotea să lucrăm în grădină. Când nu eram atente, arunca o găleată cu apă pe noi... Ca să ne lase la discotecă, trebuia să facem tot ce spunea el în ziua aia. Si  ce ne mai chinuia :))
Acum 7 ani, chiar de ziua lui, pe 4 august, s-a născut nepotul meu, Vlad. Era atât de fericit!!! Plângea de bucurie! A spus că e cel mai frumos cadou pe care l-a primit vreodată!!! Îmi amintesc că l-am sunat să-i spun La mulți ani, eu eram la facultate. Era atât de emoționat încât nu putea să vorbească!
Nu i-am spus niciodată cat de mult îl iubesc. Oamenii de la țară sunt dintr-o bucată, nu lasă loc de sentimentalisme... Niciodată nu mi-a spus că sunt deșteaptă sau frumoasă, dar știu că era foarte mândru de noi!!! Le spunea tuturor că noi suntem averea lui! M-am rugat la Dumnezeu să-mi găsesc un soț care să nu aibă tată, pentru că eu nu mai pot spune altcuiva așa. Si m-a ascultat, iar acum îmi pare atât de rău!!! Când m-am măritat am simțit cea mai mare nevoie să îl am lângă mine. Mi-ar fi plăcut să-l cunoască pe Marius! Cu siguranță l-ar fi iubit!

Tati, dacă ne auzi...Nu te-am uitat nicio clipă. Ne e dor de tine și te iubim. Peste 2 luni avem nunta și aș da orice să fii și tu acolo. Băieții s-au făcut mari și ar vrea să te cunoască, nu doar să audă povești despre tine. Pentru ei, tataie George e doar o poză. Mami încă plânge și îți îngrijește mormântul cu sfințenie.

Am aprins o lumânare. Se spune că nu trebuie să plângem pentru că lacrimile noastre sting luminile lumânărilor pe care le aprindem pentru tine. Azi, doar azi, îmi permit să plâng...