marți, 8 octombrie 2013

De vorba cu Dumnezeu







Doamne, am păcătuit... Mi-am pierdut de multe ori credința, m-am răzvrătit, am blestemat. Nu Ti-am mulțumit îndeajuns pentru puținul pe care mi l-ai dăruit. Am cerut mereu mai mult, fără sa ofer nimic în schimb. Dar nu am făcut rău nimănui. Nu m-am răzbunat pe cei care m-au făcut sa sufăr, deși as fi putut. Am iertat și am trecut cu vederea, am strâns din dinți și am tăcut, ca sa nu fie mai rău... Si cu toate astea, ei m-au rănit în continuare...
Doamne, pana când?! Cat sa mai suport?! Cate îmi mai pui în spate?! Pana când?!
De ce, Doamne?! Cu ce-am greșit?! Eu de ce nu am și alții au?! De ce alții nu prețuiesc ceea ce au?! De ce nu-mi dai mie ce au ei, ca sa prețuiesc, ca sa iubesc?! Eu de ce nu pot sa fiu normala, sa am o viata obișnuită?! De ce  trebuie sa-mi arunci în fiecare zi câte o piatra în cale? Nu știi ca eu sunt împiedicată și cad și dacă drumul e drept?! De ce trebuie sa ma zbat ca sa obțin orice nimic pe care mi-l doresc, în timp ce alții primesc totul pe tava? Cand o sa vina vremea plății?!


*************************************************************************


Daca l-ai întâlni pe Dumnezeu și ai avea dreptul sa-i pui o întrebare, o singura întrebare, ce ai vrea sa știi?!

3 comentarii:

  1. Nimic, Daniela! Un super prieten din state imi pune mereu aceleasi intrebari, aceleasi pe care le vad si la tine. Tot un impiedicat e si el! :) Ii raspunde mereu la fel: "Nu mai cere si nu mai intreba. Indiferent ca tu ii spui Forta, Zen, Allah sau Dumnezeu, El e acolo si te-a pus aia cu un scop. Esti aici pentru ca poti si traiesti asa pentru ca esti capabil.Te-a lasat pe pamant, dar te-a inzestra cu forta, abilitate,minte si un suflet cat tot universul. Daca Dumnezeu e in fiecare dintre noi,cauta si vei gasi raspunsuri"

    RăspundețiȘtergere