duminică, 2 martie 2014

Un nou început







Unii spun că nu poți să iubești cu adevărat decât o dată în viață. Din fericire pentru mine și soțul meu, nu e adevărat. Dumnezeu ne-a adunat de pe drumuri, după 13 ani de căutări, ne-a smuls din brațe greșite și ne-a pus din nou față în față. După 2 săptămâni ne-am mutat împreună și după alte 2 luni m-a cerut de soție. Am acceptat fără să stau pe gânduri. În noaptea trecerii dintre ani, mi-a pus cel mai frumos inel din lume pe deget :-)

Au fost momente în care am crezut că nu o să pot face față unei noi relații. Am vrut să plec...am așteptat. Dimineața, mă trezeam cu un singur gând " aici e locul meu. Lângă el." Și nu mai plecam. Mi-a fost teamă de multe ori. Acum mi-ar fi teamă să plec, să trăiesc fără el... Îmi doresc din tot sufletul să ne iubim mereu la fel. Să nu lăsăm timpul să-și pună amprenta asupra noastră decât în sensul bun. Încerc să trăiesc fiecare moment cât mai frumos și mai ... mult. Mă gândesc că la un moment dat o să-mi fie dor de clipele de acum. Pregătim nunta cum putem noi mai bine, așteptăm bebelușul cu mare drag și visăm la ziua în care o sa ținem în brate minunea noastră mică :-) Dar până atunci...ne iubim. Ne jucăm, râdem, ne cunoaștem. Ne mai și certăm...dar ne trece repede. Suntem amândoi ambițioși și încăpățânați și nu reușim mereu să ne punem de acord.

Poate nu e perfect. Dar e tot ce mi-am dorit. Poate nu e frumos. Dar e cel mai frumos pentru mine. Poate nu e bogat, musculos, și alte "calități" ale unui bărbat "fatal"... Dar e prințul meu. E amuzant, zăpăcit, cinstit, bun. Și, mai presus de toate, am încredere în el, ceea ce nu cred că am simțit vreodată până acum... Mă iubește și îl iubesc!

Aș fi ipocrită să spun că nu mă mai bântuie umbrele trecutului... Dar acum sunt doar amintiri și atât. Mi-e dor de vremurile în care aveam casa plină de prieteni, era gălăgie și voie bună. Parcă nici n-au fost.... Ne-am îndepărtat și-mi pare rău. Dar dacă ăsta e prețul pe care trebuie să-l plătesc pentru a fi cu omul pe care îl iubesc, accept cu bucurie. Oricum, "prietenii adevărați sunt cei care rămân. Cei care nu rămân,înseamnă că n-au fost" ...





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu